miercuri, 13 aprilie 2011

Şi cum respiri atunci când nu mai ai aer?

În principiu, nu respiri. Stai așa, culcat și pierdut de realitate. Vrei și speri ca aerul să vină.. Dar simți că în cameră este focul acela ce arde turbat, când tu, de fapt, nu ai aprins soba.
Şi stai și te întrebi de ce ți se întâmplă ție, de ce arde focul dacă ție nici măcar nu ți-a trecut prin cap să-l aprinzi.
Încerci să te ridici, și încerci să stingi focul cu o găleată de apă. Dar el se aprinde mai tare. Apoi începi să ai îndoieli dacă apa mai este de fapt apă.
Te gândești la conspirații extraterestre, te gândești la oameni verzi și începi să-i vezi cum se topesc în focul ce arde din ce în ce mai tare.
Tragi o gură de aer în piept, fierbinte, și simți că te doare gâtul. Şi te gândești că durerea în gât e provocată de extratereștri.
Şi te doare gâtul din ce în ce mai tare, ți se înroșesc ochii și nu mai crezi în nimic. Nu îți mai dai seama ce e real și ce nu, nu știi dacă e corect ce ți se întâmplă și nu știi de ce te-au ales extratereștrii tocmai pe tine.
Dar stând întins și fără aer, vezi o lumină albastră. Şi o urmărești cu ochii, sperând că e oxigen. Şi ajungi acolo, e albastru, e rece, dar nimic nu se întâmplă.
Acum nu mai ai nimic. Nu mai ai nici focul, nici extratereștrii. Te-ai trezit singur cu o lumină albastră, și fără aer !

2 comentarii:

Părerea ta contează !