Am revenit cu partea a doua a trucurilor care să-ţi arate cum să-ţi ajuţi memoria, însă de data aceasta, ponturile vor fi puţin mai concrete. Dacă ieri am prezentat mai degrabă elemente care stimulează funcţionarea eficientă a creierului, astăzi vin cu sfaturi propriu-zise care să-ţi îmbunătăţească memoria.
· Fii atent!
Nu poţi să ţii minte ceva cu totul nou, cu care nu te-ai mai întâlnit până acum, dacă nu acorzi suficientă atenţie. Creierul are nevoie de aproximativ 8 secunde pentru a stoca în memorie informaţiile noi. Cu alte cuvinte, dacă ştii că ai probleme cu concentrarea atunci când vrei să înveţi pentru un examen, de exemplu, alege să faci asta într-un loc liniştit, în care nu vei fi întrerupt, şi elimină orice factor perturbator (telefon, internet).
· Implică toate simţurile, pe cât posibil!
Încearcă să creezi conexiuni între informaţii şi elemente legate des simţuri – culori, texturi, mirosuri, întrucât actul fizic de a rescrie informaţia ajută la imprimarea ei în creier. Dacă, de exemplu, te bazezi pe memoria vizuală atunci când înveţi ceva, încearcă totuşi să şi citeşti cu voce tare ceea ce vrei să memorezi, pentru că e un fel de dublare a informaţiei.
· Relaţionează ce e nou cu ceea ce ştii deja!
Ca să nu simţi că îţi încarci memoria, încearcă să faci legături între informaţiile noi şi cele deja existente – funcţionează de la cel mai complex nivel (înveţi chimia organică bazându-te pe ceea ce ştii deja de la cea anorganică) până la cel mai simplu, cum ar fi reţinerea unei adrese prin asocierea acesteia cu o altă persoană pe care o cunoşti şi care stă pe aceeaşi stradă.
· Concentrează-te pe înţelegerea ideilor de bază!
Se aplică atunci când ai ceva mai complex de învăţat. Încearcă să înţelegi ideile generale în loc să-ţi umpli memoria cu detalii izolate pe care oricum nu vei putea să le asociezi cu nimic. De asemenea, funcţionează să reformulezi cu cuvintele tale acele idei de ansamblu, pentru că o exprimare mai accesibilă te ajută să memorezi mai repede.
· Foloseşte dispozitive mnemonice!
Aceste dispozitive reprezintă, de fapt, orice fel de indicii care te ajută să memorezi ceva, de obicei prin asocierea informaţiei pe care vrem să o stocăm cu o imagine vizuală, un cuvânt sau o întreagă propoziţie.
1. Imagini vizuale – se recomandă imaginile pozitive, plăcute şi tridimensionale (exp. pentru un copil care învaţă alfabetul: E e ca un pieptene, F are un dinte rupt, B are două burtici, etc.).
2. Propoziţii – fă o propoziţie ale cărei cuvinte să înceapă cu primele litere ale cuvintelor pe care încerci să le memorezi: nu e obligatoriu ca ea să aibă prea mult sens, ideea e să o ţii minte (exp. cele cinci manevre pe care le poţi face cu maşina sunt Depăşirea, Oprirea, Staţionarea, Întoarcerea şi Mersul înapoi – După O Seară Începe Mâine.)
3. Acronime – formarea unui cuvânt din prima literă a fiecărui cuvânt pe care vrei să-l memorezi (exp. TYONSK2 – pentru oraşele principale din Japonia: Tokyo, Yokohama, Osaka, Nagoya, Sapporo, Kyoto şi Kobe).
4. Rime şi aliteraţii – devine mai simplu să reţii informaţii atunci când le transformi în mici poezioare (exp. ”30 de zile au: septembrie / aprilie, iunie şi noiembrie.”)
5. Fragmentare – e mai uşor să reţii un număr de telefon dacă încerci să-l fragmentezi, decât dacă încerci să forţezi memoria să stocheze 10 cifre una după cealaltă (exp. 0700 282 599, decât 0700282599).
6. Localizare – încearcă să plasezi elementele pe care vrei să le reţii de-a lungul unei rute pe care o ştii foarte bine sau într-o locaţie care ţi-e familiară (exp. o listă de cumpărături, ale cărei ’elemente’, să zicem, ouă, pâine şi lapte le plasezi în camerele apartamentului tău).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Părerea ta contează !