Totul despre mamografie

Astăzi încercăm să trecem în revistă totul despre mamografie. Sau, ca să reformulez, să răspundem la cele mai frecvente întrebări despre această procedură, începând cu ce anume înseamnă ea şi până la factorii de risc ai apariţiei cancerului la sân. Dar, să începem cu începutul.

1. Ce e mamografia?

Mamografia reprezintă un examen radiologic utilizat pentru a detecta cancerul de sân şi alte afecţiuni ale sânului.

2. Ce anume arată ea?

Mamografiile pot arăta modificările de la nivelul sânului înainte ca femeia sau medicul acesteia să le simtă la palpare. Nu toate modificările sunt semne ale cancerului, însă ele trebuie investigate de medicul specialist pentru stabilirea unui diagnostic corect.

3. De ce ar trebui făcută mamografia?

Pentru că ea permite tratarea precoce a maladiei. Şansele ca un tratament să aibă succes cresc odată cu depistarea din timp a anomaliei. În plus, mamografia este o componentă esenţială a îngrijirii sănătăţii femeii, mai ales în condiţiile în care 1 din 8 femei dezvoltă cancer la sân de-a lungul vieţii.

4. De ce se recomandă mamografiile?

Din două motive:  – cu rol de prevenire – medicul îţi recomandă efectuarea periodică de mamografii în funcţie de istoricul personal şi familial; normele recomandă efectuarea de mamografii o dată pe an după împlinirea vârstei de 40 de ani.

–  pentru diagnosticare – orice femeie care prezintă semne sau simptome de cancer de sân trebuie să facă o mamografie. De reţinut este că majoritatea nodulilor nu sunt formaţiuni canceroase, dar numai medicul specialist poate spune cu certitudine acest lucru.

5. Care sunt simptomele cancerului de sân?

Orice modifcare apărută la nivelul sânului poate fi o cauză de îngrijorare. Urmăreşte, în special: noduli la sân sau axilă; zone mai îngroşate la sân; leziuni sau alte modificări ale pielii şi mamelonului; sensibilitate sau secreţii la nivelul mamelonului.

6. Care sunt beneficiile mamografiei?

Mamografia poate depista tumorile cu până la 2 ani înainte ca femeia sau medicul său să le poată palpa. De asemenea, poate detecta modificări precanceroase ale sânului. Depistarea precoce înseamnă şanse de vindecare mai mari dacă tratamentul începe imediat şi o intervenţie chirurgicală mai limitată.

7. Care sunt riscurile mamografiei?

Există un risc foarte mic ca expunerea repetată la radiaţiile mamografului să crească şansele de a dezvolta cancer de sân. Din acest motiv, screeningul periodic se recomandă doar femeilor care au ajuns la vârsta la care creşte riscul apariţiei cancerului de sân sau care prezintă un risc ridicat de apariţie a acestuia.

8. Cât durează efectuarea unei mamografii?

Este o investigaţie destul de simplă care nu durează, de obicei, mai mult de o oră.

9. Cât costă o mamografie?

Costul unei mamografii la ambii sâni variază între 50 şi 150 de lei. Evident, în funcţie de cabinet, se fac sau nu reduceri dacă ai trimitere de la medicul de familie şi există şi programe unde sunt oferite în regim de gratuitate.

10. Care sunt factorii de risc ai cancerului de sân?

Factorii de risc sunt trăsături care pot creşte posibilitatea de a face cancer de sân. Dintre aceştia, cei mai comuni sunt:

·        Vârsta – riscul de cancer la sân se măreşte odată cu trecerea anilor.

·        Antecedentele în familie – cancerul de sân poate fi moştenit. Riscul creşte dacă o rudă de gradul I a avut această boală. Cu toate acestea, 80% dintre cazurile de cancer la sân apar la femeile care nu au avut antecedente în familie.

·        Creşterea în greutate – în special după menopauză, supraponderabilitatea determină creşterea riscului. Studiile au demonstrat că, având mai mult ţesut gras se poate mări nivelul de estrogen şi, astfel, creşte posibilitatea de a avea cancer la sân.

·        Anumite stări ale sânului – modificările fibrochistice, tumorile benigne sau inflamările sânului nu sunt canceroase. Deşi există anumite stări care sunt benigne, medicul este cel care stabileşte dacă este sau nu aşa.

·        Menstruaţia începută la o vârstă foarte fragedă şi care durează până la o vârstă înaintată – apariţia menstruaţiei înaintea vârstei de 12 ani şi instalarea menopauzei după 50 de ani. Cu cât hormonul estrogen are o viaţă mai lungă, cu atât este mai mare riscul de cancer la sân.

·        Lipsa sarcinii – dacă o femeie nu a născut niodată, înseamnă că a avut cicluri menstruale continue până la menopauză, ceea ce sporeşte expunerea la estrogen şi implicit, riscul de a dezvolta cancer la sân.

·        Naşterea la o vârstă înaintată – naşterile la vârste tinere previn cancerul de sân, în timp ce aceleaşi schimbări hormonale după vârsta de 30 de ani pot contribui la creşterea riscului apariţiei acestuia.