Ştiu că toţi nutriţioniştii exclamă cu toată puterea
plămânilor să ne gătim singuri mesele, pentru că e mai sănătos. Orice lucru
făcut de mâna ta sigur e mai bun... Însă cât de sănătos poate fi gătitul acasă?
Dacă mâncăm acasă...
Să îţi faci o salată nu presupune foarte mult timp şi
nici vreo dificultate ridicată. Nu ai nevoie de cărţi de reţete sau foarte
multe ingrediente. Însă, dacă te-ai pus pe fapte mari şi vrei să o dobori pe
bunica în ale bucătăritului...ai ceva de furcă!
În primul rând ai nevoie de timp. De exemplu, să te apuci
de făcut sarmale înseamnă cel puţin 30 de minute să prepari compoziţia, încă
vreo trei zeci să înfăşori sarmalele şi o oră sau două, în funcţie de tipul de
carne şi înveliş, să se fiarbă. Şi uite cum ai pierdut trei ore...aşteptând!
Dacă eşti casnică nu e nicio problemă că pierzi timpul
gătind, dar dacă ai treabă şi trebuie să alergi toată ziua, se merită să pierzi
trei ore gătind o singură masă?
Şi unde mai pui că vei mirosi toată a mâncare iar dacă
trebuie să pleci undeva, ori mai pierzi o oră să te speli, ori spui că ţi-a
recomandat medicul o cremă cu miros de ceapă.
Revenind la nutriţionişti, care după cum spuneam exclamă
că mâncarea gătită acasă e mai sănătoasă, că ştii sigur ce pui în ea.
Ei bine, dacă nu mănânci la mec, unde nici Dumnezeu nu
poate spune cu exactitate ce conţin aceste produse, nu ai cum să nu ştii ce pun
bucătarii în mâncare. Aceleaşi roşii din aceleaşi pieţe, aceeaşi carne
cumpărată de la aceiaşi producători...
Ingredientele sunt nesănătoase nu modul în care sunt
gătite. Poţi foarte simplu să nu-ţi pui dressingul „nesănătos” pe friptura
servită la restaurant, asta dacă vrei să mănânci sănătos. Doar nu îţi imaginezi
că în bucătăria unui restaurant oamenii se chinuie să te fraierească pe tine şi
să îţi pună mai mult ulei, mai multă ceapă arsă sau mai multă carne dacă tu nu
vrei asta.
Încă un dezavantaj la gătitul acasă este preţul. Păi măi nene,
nişte sarmale „sănătoase”, gătite de propriile mele mânuţe, ajung cam usturător
pentru o singură masă, hai două trase de păr. Că ştim cu toţii că nu vom mânca
decât de cel mult două ori dintr-o mâncare gătită. În primul rând pentru că ne
plictisim, şi în al doilea rând pentru că îşi pierde din valorile nutritive dar
şi din gust prin reîncălzire.
Aşadar, compoziţia de sarmale presupune cel puţin 30 de
lei cheltuiţi pe carne, încă 10 lei pe varză sau foi de viţă, mai trebuie să
luăm şi iaurţel, orez, ouă, bulion. Păi si cum facem? Dăm cel puţin 60 de lei
să mâncăm de două ori sarmale? Plus gazul consumat şi vase de spălat!
Dacă mâncăm în oraş
Din fericire este foarte ieftin să mănânci în oraş dacă
nu ai maţe fine şi consumi foie gras la micul dejun!
Fast-food-ul ajunge undeva la maxim 15 lei cu tot cu
cartofi prăjiţi şi suc.
Autoservirile oferă şi ele preţuri de nerefuzat. Peste
tot găseşti meniuri cu două feluri de mâncare şi desert cu preţuri cuprinse
între 11 şi 20 de lei. Păi cum să nu te răsfeţi în oraş, şi să mănânci exact ce
îţi doreşti, fără să cheltui nici foarte mulţi bani şi nici să nu pierzi
timpul.
Într-adevăr, există posibilitatea să nu găseşti mâncare
calitativă peste tot, dar astea sunt cazuri foarte rare şi ţi se poate întâmpla
şi acasă.
O altă problemă este atitudinea ta faţă de ospătar. Dacă
te cam răsteşti la el poate să îţi scuipe în supă liniştit!
In momente de criza, lipsa de timp sau lene, preferam varianta orasului, fara junkuri insa! Dar in timp am dezvoltat in cuplu o placere a gatitului in doi, retete noi, ingrediente sanatoase, imbinam gatitul cu cativa pasi de dans si transformam totul in "quality time". Rezolvam si problema mirosului de gateala cu......un dush in doi :) Acum ca e bebe, suntem pe "repede-inainte". Facem cu randul drumuri in bucatarie si mancam pe rand, "la varice" (adica in picioare...) orice rapid: salata, supa, gratar, legume fierte.....:)
RăspundețiȘtergere